LOCALIZARE SI SCURTA DESCRIERE:
GM1143 Unirii_Calarasi_Popa_Soare, vila D+P+1, 6 camere, 4 bai, suprafata utila 250mp/suprafata construita 280 mp, suprafata teren 300 mp,curte 150mp, 2 intari (dintre care una cu acces catre demisol), imobil 1940, pretabila pentru birouri sau locuinta. Vila este in aceeasi curte cu un alt imobil, celalalt avand doar drept de trecere.
Pretul este negociabil
STRUCTURA SI COMPARTIMENTARE
Imobilul este construit in perioada interbelica, pe structura de caramida, renovat in 2017, fiecare etaj avand o suprafata in jur de 110mp, iar demisolul in jur de 50mp.
Demisolul este format din bucatarie, in suprafata de 32mp, grup sanitar si pivnita.
Parterul este format din vestibul, living de 41mp, dinnig de 35mp, cu acces in bucatarie pe scara interioara, dormitor in suprafata de 20.5mp, cu baie proprie (7.5mp) si dressing (3mp )
Etajul este format din 3 dormitoare, dintre care doua semidecomandate, fiecare cu baie proprie. Suprafetele dormitoarelor sunt generoase, fiind cuprinse intre 20mp si 34mp.
FINISAJE SI DOTARI:
Imobilul este renovat, atat la exterior cat si la interior, peretii exteriori sunt termoizolati cu polistiren. Interiorul este finisat cu materiale de buna calitate, parchet din lemn masiv, gresie si faianta la bucatarie si grupurile sanitare, pereti cu vopsea lavabila, ferestre cu geamuri termopan si tamplarie PVC, instalatii electrice si sanitare schimbate, scara interioara din lemn. Imobilul este dotat cu centrala proprie si aparate de aer conditionat . Se inchiriaza partial mobilat( dinning mobilat cu mobilier stil si bucatarie mobilata si utilata). Utilitati: curent, gaz, apa, canalizare.
VECINATATI:
Imobilul se afla in zona Calea Calarasilor, pe strada Popa Soare, fiind o zona reprezentativa a Bucurestiului Interbelic.
Scurta istorie a zonei:
Calea Calarasi este un cartier odata foarte cosmopolit, cu o importanta comunitate evreiasca, precum si alte comunitati din zona Balcanilor, in partea de centru-est a vechiului Bucuresti, ce a inceput sa se dezvolte mai semnificiativ in prima parte a sec. 19, cand orasul era inca inclus in orbita economica a Imperiului Otoman, iar urbea se extindea de-a lungul drumului ce mergea spre porturile turcesti de atunci de la Dunarea maritima si Marea Neagra. Contine multe exemple de bijuterii arhitecturale ascunse, vorbind elocvent despre istoria sociala si gusturile unor vremuri apuse. Cele mai multe cladiri sunt locuinte, un fapt care adauga la sarmul arhitecturii locale. Printre relativ putinele edificii mari comerciale sau publice se numara “Hala Traian”, o bijuterie a erei victoriene pe structura de elemente din fier turnat, construita in 1896 dupa un proiect al arhitectului italian Giulio Magni, ce era la vremea acea arhitectul sef al capitalei. Calea Calarasi este astfel o enciclopedie deschisa a istoriei sociale si arhitecturale bucurestene, inca populat de vechi familii ce isi pot identifica radacinile pana la micii negustori din era otomana.
50 de obiectivese afla, potrivit Listei monumentelor istorice, pe o aceasta artera „botezata” dupa Razboiul de independenta, Numele de Calea Calarasilor, se trage de la acela al soldatilor din trupele de cavalerie (sau „dorobanti calari”) care s-au ilustrat si in acest razboi.
De fapt, strada este contemporana cu denumirea pe care a capatat-o, majoritatea constructiilor datand de la sfarsitul secolului XIX. In acelasi timp, si aceasta artera, ca atatea altele din Capitala, a fost afectata si de procesul de modernizare, ea fiind „completata” cu cladiri construite in prima parte a veacului urmator.
Importanta pe care a avut-o aceasta zona si anterior este dovedita de faptul ca aici se afla Biserica „Sf. Stefan”, construita, dupa traditie, de catre domnitorul Stefan Racovita (1764-1765). Ca si alte lacase de cult ale orasului, si aceasta biserica a avut de infruntat numeroase catastrofe, intre care cea mai devastatoare a fost „Focul cel mare” din 1847, cand au ars 12 biserici si 13 mahalale din Bucuresti. Important este ca ea a fost renovata in dese randuri, astfel incat si-a pastra infatisarea sa initiala.
