Scurta descriere si localizare:
GM949 Unirii – Udriste, casa P+M, 5 camere, 1 baie, teren 150mp, renovata, imobil construit in perioada interbelica, consolidat in 1997.
Suprafete si compartimentare :
Parterul este format din 4 camere , insumand o suprafata de 115mp, 3 dintre camere sunt stil vagon, comunicand intre ele prin usi duble, iar a patra camera este separata si are acces la mansarda.
Mansarda este open space , in suprafata de 35mp este si dispune si de un spatiu pentru depozitare/arhiva
Finisaje si dotari:
Imobilul este renovat, interiorul este proaspat igienizat, parchetul din lemn masiv a fost reconditionat, ferestrele sunt termopan cu tamplarie PVC, gresie la baie si pe hol. Casa este dotata cu centrala termica , aparate de aer conditionat, curte proprie , in suprafata de cca 30mp.
Zona:
Imobilul este situat in zona de centru a capitalei, aproape de Piata Unirii, cu in apropiere de Calea Calarasilor, este potrivit pentru activitate de birouri .
O scurta poveste a zonei:
Calea Calarasi este un cartier odata foarte cosmopolit, cu o importanta comunitate evreiasca, precum si alte comunitati din zona Balcanilor, in partea de centru-est a vechiului Bucuresti, ce a inceput sa se dezvolte mai semnificiativ in prima parte a sec. 19, cand orasul era inca inclus in orbita economica a Imperiului Otoman, iar urbea se extindea de-a lungul drumului ce mergea spre porturile turcesti de atunci de la Dunarea maritima si Marea Neagra. Contine multe exemple de bijuterii arhitecturale ascunse, vorbind elocvent despre istoria sociala si gusturile unor vremuri apuse. Cele mai multe cladiri sunt locuinte, un fapt care adauga la sarmul arhitecturii locale. Printre relativ putinele edificii mari comerciale sau publice se numara “Hala Traian”, o bijuterie a erei victoriene pe structura de elemente din fier turnat, construita in 1896 dupa un proiect al arhitectului italian Giulio Magni, ce era la vremea acea arhitectul sef al capitalei. Calea Calarasi este astfel o enciclopedie deschisa a istoriei sociale si arhitecturale bucurestene, inca populat de vechi familii ce isi pot identifica radacinile pana la micii negustori din era otomana.
50 de obiectivese afla, potrivit Listei monumentelor istorice, pe o aceasta artera „botezata” dupa Razboiul de independenta, Numele de Calea Calarasilor, se trage de la acela al soldatilor din trupele de cavalerie (sau „dorobanti calari”) care s-au ilustrat si in acest razboi.
De fapt, strada este contemporana cu denumirea pe care a capatat-o, majoritatea constructiilor datand de la sfarsitul secolului XIX. In acelasi timp, si aceasta artera, ca atatea altele din Capitala, a fost afectata si de procesul de modernizare, ea fiind „completata” cu cladiri construite in prima parte a veacului urmator.
Importanta pe care a avut-o aceasta zona si anterior este dovedita de faptul ca aici se afla Biserica „Sf. Stefan”, construita, dupa traditie, de catre domnitorul Stefan Racovita (1764-1765). Ca si alte lacase de cult ale orasului, si aceasta biserica a avut de infruntat numeroase catastrofe, intre care cea mai devastatoare a fost „Focul cel mare” din 1847, cand au ars 12 biserici si 13 mahalale din Bucuresti. Important este ca ea a fost renovata in dese randuri, astfel incat si-a pastra infatisarea sa initiala.
