Localizare si scurta descriere:
GM1195 Dorobanti_Ana Pan, stradal, apartament 4 camere, decomandat, suprafata utila totala 120mp (balcoane incluse), suprafata utila fara balcoane 105mp, 2 bai si un grup sanitar , 2 balcoane, etaj 1/8, imobil 1975.
Structura si compartimentare :
Imobilul este construit pe fundatie din beton si structura din beton cu pereti din caramida. Spatiul a fost obtinut prin alaturarea unui apartament de 4 camere si a unei garsoniere.
Finisaje si dotari :
Apartamentul a fost renovat cu materiale de calitate, instalatiile elecrice si sanitare au fost schimbate. Finisaje : pereti cu vopsea lavabila si faianta la bucatarie si bai, parchet din lemn masiv si gresie la bucatarie si bai, ferestre cu geam termopan si tamplarie PVC, usi interioare noi, usa metalica la intrare. Climatizarea este asigurata prin aparatele de aer conditionat, iar incalzirea se face prin termoficare
Apartamentul se vinde mobilat si utilat. Mobilierul a fost gandit si optimizat astfel incat sa se obtina un spatiu cat mai generos si sa se evite supraincarcarea acestuia, rezultand, totusi, suficiente spatii de depozitare.
O scurta istorie a zonei:
O plimbare in zona cuprinsa intre Bulevardul Aviatorilor si Bulevardul Dorobanti – zona strazilor cu nume de Capitale – reprezinta in Bucurestiul zilelor noastre o adevarata calatorie in timp. Cartier select, cu multe case foarte bine conservate si restaurate, construite cu precadere in perioada interbelica, zona Capitalelor ofera publicului larg ocazia sa vada vile construite in prima jumatate a secolului XX, cu adevarat splendide. Construita cu scopul de a gazdui mai ales ambasade si resedinte de ambasadori, zona Capitalelor a pastrat un parfum aparte, elitist.
Casele spectaculoase din zona Capitalelor apar in urma parcelarii proprietatii familiei Filipescu la inceput de secol XX, cartierul avand o dezvoltare oarecum similara cu zona Ioanid. Cei care doreau sa-si achizitioneze un lot in parcul Filipescu pentru a ridica o constructie erau nevoiti sa respecte niste reguli stricte, printre care inaltimea cladirii nu trebuia sa depaseasca 13 m. Respectand aceste reguli astazi ne bucuram de un cartier cu strazi si trotuare largi si vegetatie bogata.
Denumirea de Calea Dorobanti este data in urma Razboiului de Independenta 1877-1878 si provine de la faimoasele trupe militare care purtau celebrele uniforme impodobite cu pana (dorobant). Initial Calea Dorobanti pornea din Piata Victoriei sau Podul Mogosoaiei, iar din 1899 strada se restrange la traseul existent si astazi.
Strabatand Calea Dorobanti, putem observa ca este impartita in trei sectiuni, fapt datorat in primul rand dezvoltarii sale istorice. Astfel, o prima sectiune este reprezentata de tronsonul cuprins intre Piata Lahovari si intersectia cu sos. Stefan cel Mare/Iancu de Hunedoara. In aceasta portiune intalnim constructii vechi, ce au fost realizate in mare parte la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea.
Aceste case impunatoare au fost ridicate pe suprafete de teren mari, apartinand initial familiilor importante ale Bucurestiului din acea perioada. In momentul actual, o parte dintre ele adapostesc institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic. De-a lungul timpului, pe langa aceste constructii, au fost ridicate si blocuri de locuinte. Procesul a inceput inca din perioada interbelica, continuand intre anii 1950 si 1989, dar si dupa 1990. In zona se regasesc fostul Hotel Dorobanti, spitalul oftalmologic, o facultate (Academia de Stiinte Economice), un liceu si o sala de teatru.
Cea de-a doua sectiune este reprezentata de zona cuprinsa intre intersectia cu sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel Mare si Piata Dorobanti. Despre acest tronson putem spune ca este de data mai recenta. Mai exact, a fost sistematizat dupa anul 1960, infrastructura de tip comunist lasandu-si amprenta si asupra lui. Acesta situatie a facut ca o mare parte dintre vile sa fie demolate, pentru a se face loc binecunoscutelor blocuri cu zece etaje si spatii comerciale la parter. Din fericire insa, au fost salvate multe dintre cladirile vechi, anterioare anului 1940, pe care le intalnim si astazi in zona.
Ultima sectiune este cuprinsa intre Piata Dorobanti si Piata Charles de Gaulle, constituindu-se ca un ax care separa trei parcelari executate in perioada interbelica. Pe acest tronson se gasesc locuinte construite in jurul anului 1940, intre 1950 si 1989, dar si dupa 1990. Ele sunt unele dintre cele mai cautate de pe piata imobiliara bucuresteana, deoarece prezinta un grad ridicat de confort. In jurul anului 1945, pe parcela Mormand existau mai multe loturi libere pe care era dificil de construit, fiind amplasamentul unei foste fabrici de caramida. Intre 1960 si 1970 a fost construita cladirea care astazi adaposteste sediul TVR. Abia dupa 1990, odata cu legea retrocedarii, au inceput sa fie ocupate si celelalte loturi, fiind construite imobile de birouri si cladiri impunatoare, care, din pacate, nu au pastrat linia arhitecturala a constructiilor anterioare. Astfel, a fost modificat substantial caracterul initial al vechilor parcelari din perioada interbelica.
