Localizare si scurta descriere:

GM1177 Cismigiu – Sala Palatului, apartament 2 camere, semidecomandat, suprafata 50 mp, etaj 4/9, fara balcon, imobil 1959.

Structura si suprafete:
Imobilul a fost reabilitat si este construit pe structura din cadre de beton si pereti din caramida, cu fundatie din beton. Apartamentul a fost modificat, rezultand un living cu o suprafata mai mare, prin renuntarea la holul de la intrare.

Finisaje si dotari:

Apartamentul este renovat si proaspat zugravit, iar curatenia a fost asigurata de o firma specializata. Finisaje: pereti cu vopsea lavabila, faianta la baie si bucatarie, parchet laminat in living si dormitor, gresie in baie si bucatarie, ferestre cu geam termopan si tamplarie pvc, usile interioare noi, usa de la intrare este metalica. Apartamentul este dotat cu aparat de aer conditionat, contorizat cu apometre, bucataria este complet mobilata si utilata cu plita pe gaz si cuptor electric, hota, combina frigorifica, masina de spalat rufe, cuptor cu microunde.
Living-ul este mobilat cu mobilier modern, se poate cumpara si o canapea, la solicitarea viitorului chirias, dormitorul este mobilat cu dressing, pat de mijloc si doua comode.

Vecinatati :

Imobilul este situat ultracentral, vav de Sala Palatului, Parcul Cismigiu se afla la doi pasi, scara este civilizata, foarte curata, iar vederea este pe spate, beneficiind de liniste.
ZONA:
Gradina Cismigiu este cea mai veche gradina publica din Bucuresti. Este asezata in centrul orasului, are o suprafata de circa 16 hectare si este marginita de doua artere importante: bulevardul Regina Elisabeta si bulevardul Schitu Magureanu. In partea sud-estica a gradinii este Colegiul National Gheorghe Lazar. Gradina Cismigiu este amenajata in genul parcurilor engleze si are mai multe intrari: doua prin bulevardul Regina Elisabeta, doua prin bulevardul Schitu Magureanu, una prin str. Stirbei Voda. Este clasata pe lista monumentelor istorice din BucurestiIn 1779, domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima cismea s-a facut pe locul unde este astazi gradina dinspre strada Stirbei Voda. Balta aparuta era un focar de infectie in mijlocul orasului. In vecinatatea acestei cismele si-a ridicat o resedinta Dumitru Siulgi-basa, seful lucrarilor peste cismelele orasului, numit si „marele cismegiu” (din cismea + sufixul giu). El avea ca principala insarcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, in folclorul urban „lacul lui Dura Negutatorul” dispare din toponimie si apare acela al „Cismegiului”. Orasul nu s-a extins foarte mult catre Vest din cauza inundatiilor aproape anuale care umflau lacul Cismegiu (nivelul sau crestea pana la Cercul Militar de astazi).
In 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea baltii si transformarea terenului intr-o gradina publica. Lucrul acesta se petrece abia in timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, in 1847, cand a fost chemat gradinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena, si insarcinat cu transformarea terenului insalubru intr-o frumoasa gradina. Mayer a fost ajutat de gradinarul Franz Harer.
Dupa abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Stirbei, hotaraste sa se sape un helesteu si un canal de legatura cu Dambovita. Cel mai important an pentru transformarea gradinii a fost 1852. Pentru prima data s-a facut imprejmuirea cu uluci, s-au montat o suta de „canapele” (lavite) fara rezematoare, din lemn de stejar si lungi de un stanjen.
Lucrarile de infrumusetare s-au incheiat in 1854, cand s-a facut si inaugurarea oficiala a gradinii Cismegiu. In 1856, o parte a lacului a secat datorita pantofarilor dimprejur ce aruncasera aici resturile de materiale specifice meseriei lor.
In iarna anului 1883, lacul din gradina a inghetat si s-au organizat concursuri pe gheata. Primaria orasului a cumparat un teren din fosta gradina a familiei Cretulescu, marind astfel suprafata gradinii Cismegiu cu 15.000 de metri patrati. Au fost aduse lebede si pelicani. In partea dinspre Schitu Magureanu s-a amenajat in 1943 Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori romani: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creanga, Alexandru Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Balcescu si Vasile Alecsandri.
Pe o alta alee se gaseste monumentul de marmura pentru cinstirea soldatilor francezi din primul razboi mondial. Alte monumente ale gradinii: bustul Maica Smara, Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi.
In Gradina Cismigiului exista un loc special, La Cetate, unde se afla ruinele unei manastiri construite de logofatul Vacarescu in 1756, din incinta careia pornea un tunel secret care lega Palatul Cretulescu de malul plin de ascunzisuri al Dambovitei