Localizare si scurta descriere:
GM1152 Dorobanti – Capitale, apartament 3 camere, circular, suprafata 95 mp, 2 bai, un balcon inchis, etaj 1/2, imobil 1940
Structura si suprafete :
Apartamentul se afla intr-o vila construita in perioada interbelica, constructie din caramida si pereti din caramida. Suprafata utila a apartamentului este de 87mp, living de 19.70mp, dormitoarele de 14.80mp, respectiv 14mp, bucatarie 6.90mp, dinning 9.80mp, baie principala in suprafata de 4.80mp, grup sanitar 2.60mp, iar balconul inchis (in prelungirea livingului) are o suprafata de 4.60mp.
Finisaje si dotari:
Apartamentul este renovat cu materiale elegante si de buna calitate .Pereti:vopsea lavabila si faianta la bucatarie si bai, pardoseli: parchet din lemn palmier si gresie la bucatarie, bai si pe holuri, , ferestre cu geam termopan si tamplarie PVC, usile interioare sunt noi, iar usa de la intrare este metalica. Apartamentul este dotat cu centrala proprie si aparat de aer conditionat, bucatarie mobilata, spatii de depozitare tip dressing. Apartamentul este pretabil pentru birouri sau locuinta.
La pret se adauga TVA, in cazul companiilor.
O scurta istorie a zonei:
O plimbare in zona cuprinsa intre Bulevardul Aviatorilor si Bulevardul Dorobanti – zona strazilor cu nume de Capitale – reprezinta in Bucurestiul zilelor noastre o adevarata calatorie in timp. Cartier select, cu multe case foarte bine conservate si restaurate, construite cu precadere in perioada interbelica, zona Capitalelor ofera publicului larg ocazia sa vada vile construite in prima jumatate a secolului XX, cu adevarat splendide. Construita cu scopul de a gazdui mai ales ambasade si resedinte de ambasadori, zona Capitalelor a pastrat un parfum aparte, elitist.
Casele spectaculoase din zona Capitalelor apar in urma parcelarii proprietatii familiei Filipescu la inceput de secol XX, cartierul avand o dezvoltare oarecum similara cu zona Ioanid. Cei care doreau sa-si achizitioneze un lot in parcul Filipescu pentru a ridica o constructie erau nevoiti sa respecte niste reguli stricte, printre care inaltimea cladirii nu trebuia sa depaseasca 13 m. Respectand aceste reguli astazi ne bucuram de un cartier cu strazi si trotuare largi si vegetatie bogata.
Denumirea de Calea Dorobanti este data in urma Razboiului de Independenta 1877-1878 si provine de la faimoasele trupe militare care purtau celebrele uniforme impodobite cu pana (dorobant). Initial Calea Dorobanti pornea din Piata Victoriei sau Podul Mogosoaiei, iar din 1899 strada se restrange la traseul existent si astazi.
Strabatand Calea Dorobanti, putem observa ca este impartita in trei sectiuni, fapt datorat in primul rand dezvoltarii sale istorice. Astfel, o prima sectiune este reprezentata de tronsonul cuprins intre Piata Lahovari si intersectia cu sos. Stefan cel Mare/Iancu de Hunedoara. In aceasta portiune intalnim constructii vechi, ce au fost realizate in mare parte la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea.
Aceste case impunatoare au fost ridicate pe suprafete de teren mari, apartinand initial familiilor importante ale Bucurestiului din acea perioada. In momentul actual, o parte dintre ele adapostesc institutii, ambasade sau resedinte ale corpului diplomatic. De-a lungul timpului, pe langa aceste constructii, au fost ridicate si blocuri de locuinte. Procesul a inceput inca din perioada interbelica, continuand intre anii 1950 si 1989, dar si dupa 1990. In zona se regasesc fostul Hotel Dorobanti, spitalul oftalmologic, o facultate (Academia de Stiinte Economice), un liceu si o sala de teatru.
Cea de-a doua sectiune este reprezentata de zona cuprinsa intre intersectia cu sos. Iancu de Hunedoara/Stefan cel Mare si Piata Dorobanti. Despre acest tronson putem spune ca este de data mai recenta. Mai exact, a fost sistematizat dupa anul 1960, infrastructura de tip comunist lasandu-si amprenta si asupra lui. Acesta situatie a facut ca o mare parte dintre vile sa fie demolate, pentru a se face loc binecunoscutelor blocuri cu zece etaje si spatii comerciale la parter. Din fericire insa, au fost salvate multe dintre cladirile vechi, anterioare anului 1940, pe care le intalnim si astazi in zona.
Ultima sectiune este cuprinsa intre Piata Dorobanti si Piata Charles de Gaulle, constituindu-se ca un ax care separa trei parcelari executate in perioada interbelica. Pe acest tronson se gasesc locuinte construite in jurul anului 1940, intre 1950 si 1989, dar si dupa 1990. Ele sunt unele dintre cele mai cautate de pe piata imobiliara bucuresteana, deoarece prezinta un grad ridicat de confort. In jurul anului 1945, pe parcela Mormand existau mai multe loturi libere pe care era dificil de construit, fiind amplasamentul unei foste fabrici de caramida. Intre 1960 si 1970 a fost construita cladirea care astazi adaposteste sediul TVR. Abia dupa 1990, odata cu legea retrocedarii, au inceput sa fie ocupate si celelalte loturi, fiind construite imobile de birouri si cladiri impunatoare, care, din pacate, nu au pastrat linia arhitecturala a constructiilor anterioare. Astfel, a fost modificat substantial caracterul initial al vechilor parcelari din perioada interbelica.
