Localizare:

GM1100 Apartament 4 camere, in imobil P+2+M, construit in perioada interbelica, zona Unirii_Calarasilor

Compartimentare si suprafete:

Apartmentul este semidecomandat, dispune de 4 camere generoase, 1 baie, bucatarie mare. Imobilul a fost construit in 1940, pe structura din cadre de beton armat si pereti de caramida, doua apartamente pe nivel.

Finisaje si dotari:

Apartamentul este renovat , dispunand de finisaje de calitate , ferestre cu geam termopan si tamplarie termopan, parchet din lemn masiv,pereti cu vopsea lavabila, gresie si faianta la bucatarie si baie, usi interioare originale, usa metalica la intrare, calorifere din aluminiu, instalatie electrica si sanitara schimbate, este dotat cu centrala termica, 2 aparate de aer conditionat. Apartamentul se evidentiaza prin elemente de arhitectura specifice perioadei interbelice cum ar fi soba din teracota, tavanele inalte de 3.5m, usile de tip glasvand.

Zona:
Apartamentul este situat in zona de centru a capitalei, la maxim 10 minute de mers pe jos distanta fata de metrou Unirii, este potrivit atat pentru birouri cat si pentru rezidenta.

O scurta poveste a zonei:

Calea Calarasi este un cartier odata foarte cosmopolit, cu o importanta comunitate evreiasca, precum si alte comunitati din zona Balcanilor, in partea de centru-est a vechiului Bucuresti, ce a inceput sa se dezvolte mai semnificiativ in prima parte a sec. 19, cand orasul era inca inclus in orbita economica a Imperiului Otoman, iar urbea se extindea de-a lungul drumului ce mergea spre porturile turcesti de atunci de la Dunarea maritima si Marea Neagra. Contine multe exemple de bijuterii arhitecturale ascunse, vorbind elocvent despre istoria sociala si gusturile unor vremuri apuse. Cele mai multe cladiri sunt locuinte, un fapt care adauga la sarmul arhitecturii locale. Printre relativ putinele edificii mari comerciale sau publice se numara “Hala Traian”, o bijuterie a erei victoriene pe structura de elemente din fier turnat, construita in 1896 dupa un proiect al arhitectului italian Giulio Magni, ce era la vremea acea arhitectul sef al capitalei. Calea Calarasi este astfel o enciclopedie deschisa a istoriei sociale si arhitecturale bucurestene, inca populat de vechi familii ce isi pot identifica radacinile pana la micii negustori din era otomana.
50 de obiectivese afla, potrivit Listei monumentelor istorice, pe o aceasta artera „botezata” dupa Razboiul de independenta, Numele de Calea Calarasilor, se trage de la acela al soldatilor din trupele de cavalerie (sau „dorobanti calari”) care s-au ilustrat si in acest razboi.
De fapt, strada este contemporana cu denumirea pe care a capatat-o, majoritatea constructiilor datand de la sfarsitul secolului XIX. In acelasi timp, si aceasta artera, ca atatea altele din Capitala, a fost afectata si de procesul de modernizare, ea fiind „completata” cu cladiri construite in prima parte a veacului urmator.
Importanta pe care a avut-o aceasta zona si anterior este dovedita de faptul ca aici se afla Biserica „Sf. Stefan”, construita, dupa traditie, de catre domnitorul Stefan Racovita (1764-1765). Ca si alte lacase de cult ale orasului, si aceasta biserica a avut de infruntat numeroase catastrofe, intre care cea mai devastatoare a fost „Focul cel mare” din 1847, cand au ars 12 biserici si 13 mahalale din Bucuresti. Important este ca ea a fost renovata in dese randuri, astfel incat si-a pastra infatisarea sa initiala.